05.09.09
yin yang
Din anii tinereţii, când citeam filozofie orientală, îmi aduc aminte de o interpretare a semnului yin yang: în “oceanul” de yin apare un sâmbure de yang şi se dezvoltă (creşte) – şi invers, în “oceanul” de yang apare sâmburele de yin şi se dezvoltă…
Aceasta apare ca o lege a naturii. Orientalii spun că aşa va fi un “sfârşit al acestei lumi” (lumea nu va dispărea, ci se va transforma)… omenirea va decădea foarte mult, se va naşte opusul… şi omenirea va “înflori”.
În aceste vremuri de criză (economică, socială, etc…), “plutim” într-un “ocean” de maximă decădere (dezorganizare, crime, bătăi, nu mai vorbeşte om cu om, etc..) ar trebui să vedem şi un semn opus, luând naştere şi dezvoltându-se. Avem posibilitatea de “a vedea cu ochii noştri” validitatea acestei teorii orientale.
Vremuri grele, în istorie -trecut- au mai fost. Dar se mai găsea ceva pozitiv, ceva de care să te legi şi să-ţi clădeşti “castele de nisip” de speranţe în ceva mai bun. În primul rând oamenii mai vorbeau unii cu alţii. Da! Da! Şi acum vorbesc… dar nu se înţeleg. Sporovăieli aud mii, şi în viaţa cotidiană şi în liste de discuţii sau forum-uri pe Internet. Certurile sunt la modă.
Când o să apară opusul? Înţelegerea!!! Că dacă înţelegere ar fi, şi bunăstare materială s-ar găsi!
