09.08.08
Punct de cotitură
A fost o perioadă în care a simţit să se retragă din societate, să devină un singuratic, să-şi reducă comunicările interpersonale la minim. Doar cele strict necesare şi cu obligaţii mari sau cele pe care simţea să le facă. Erau foarte puţine, puteau fi numărate pe degete. Comunicarea cu colegii de servici s-a redus la minim, doar discuţii despre probleme de servici, ce trebuiau rezolvate.
La un moment dat a simţit să se documenteze despre noile obiceiuri sociale, a simţit nevoia să citească Internetul românesc în lung şi-n lat. Abia atunci şi-a dat seama de importanţa etapei de însingurare. A căpătat un echilibru interior foarte mare. Cu o încredere în sine şi în forţele proprii, şi-a dat seama că părerea proastă, de multe ori din invidie, a unor persoane, nu-l mai pot atinge. Trăia încă cu impresia că normalitatea societăţii este cinstea, adevărul şi bunul simţ. Răsfoind pagini scrise de mulţi alţii, din toate colţurile ţării, unii oameni cu mari experienţe în comunicarea cu societatea, şi-a dat seama că normalitatea s-a schimbat. Normalitatea s-a modificat cu 180 de grade: furt, minciună, bătaie de joc. O persoană îi povestea că a fost pe litoral, a plătit campingul/cortul pentru o noapte şi a stat trei. S-a exprimat:
- Dacă toată lumea fură, eu de ce să nu fur.
A crezut că este un caz mai aparte, o persoană mai inovativă. Abia apoi şi-a dat seama că majoritatea oamenilor gândesc la fel. El nu se va apuca de furat, indiferent de valorile normalităţii. Cu mult timp în urmă îşi exprimase părerea despre el însuşi:
- Nu-mi place să trăiesc într-o normalitate predominată de minciună.
Acum s-a mai adăugat: furtul şi bătaia de joc… cel puţin. Nu! În punctul de echilibru interior, în care a ajuns în etapa de însingurare, îi vor lipsi aderarea la noua normalitate socială. Nu o face din puritanism, sau pentru a câştiga galoane în valorile divine sau viaţa de apoi (alte lucruri pe care nu le crede valabile/adevărate), ci pentru liniştea lui sufletească. Are o vorbă:
- Conştiinţa să fie curată, când pun capul pe pernă să adorm fără frică sau remuşcări.
Asta este principala lui valoare de dezvoltare personală: nu vrea bani, afecţiune sau apreciere, vrea o conştiinţă curată fără remuşcări sau prejudecăţi.
Înrădăcinat în conştiinţa personală, trăind în noua normalitate, încearcă să-şi facă un alt stil de viaţă. Va încerca să-şi dezvolte posibilităţile de comunicare. Poate va mai găsi persoane care să nu adere la noua normalitate, poate va mai găsi şi alte persoane care vor să aibă somnul liniştit, fără remuşcări sau mustrări de conştiinţă.
