05.08.08
Eckhart Tolle - mitul 1 - umanitatea a atins punctul culminant al dezvoltării sale
Michael Murphy, cofondatorul Esalenului, bazându-se pe studii de religie comparată, medicină, antropologie şi sport, a susţinut ideea provocatoare că dezvoltarea umană include stadii mai avansate. Când o persoană atinge acele niveluri avansate de maturitate spirituală, încep să înflorească unele capacităţi extraordinare — de iubire, vitalitate, umanism, conştientizare corporală, intuiţie, percepţie, comunicare şi voinţă.
Primul pas: recunoaşterea existenţei lor. Cei mai mulţi oameni nu ajung aici. Abia după aceea pot fi aplicate în mod conştient diferite metode.
Tolle enumeră, chiar din începutul cărţii sale: “Puterea prezentului”, trei mari paradigme considerate adevărate de societatea actuală, dar care sunt contrazise de argumente experimentale şi/sau ştiinţifice.
“dezvoltarea umană include stadii mai avansate”… primul gând îmi fuge spre “a patra cale” a lui Gurdjieff. El asta voia să facă: să dezvolte “laturi adormite” din fiinţa umană. Sau, folosind o exprimare mai dură: “să trezească potenţialităţi moarte” din fiinţa umană.
“Când o persoană atinge acele niveluri avansate de maturitate spirituală”… aici apare aceeaşi exprimare ca la Osho “maturitate”. Amândoi nu consideră maturitatea ca fiind dată de numărul de ani, ci de un anumit grad/prag de conştiinţă.
“încep să înflorească unele capacităţi extraordinare”… hmmm!!! ideea de “capacităţi extraordinare” te duce cu gândul că omul este “aşa cum este” şi îşi dezvoltă capacităţi para-normale, adică “în afara normalităţii”. Eu sunt de acord cu exprimarea folosită de Gurdjieff, de: potenţialităţi adormite, atrofiate. Chiar şi medical s-a demonstrat că omul dispune de anumite glande sau organe ne-utilizate sau atrofiate. Nu este nimic anormal, este doar o revenire la “naturalul” omului, la reactivarea acelor glande “trase pe dreapta” în decurs de sute sau mii de ani.
“de iubire, vitalitate, umanism, conştientizare corporală, intuiţie, percepţie, comunicare şi voinţă”… mulţi ar riposta că deja au astfel de capacităţi dezvoltate în fiinţa proprie. Nu! Nu sunt dezvoltate… sunt doar nişte “urme”. Dacă o pungă în care a fost depozitat un kilogram de caş (de exemplu), este golită… în acea pungă au rămas vagi urme ale “depozitării” lactatelor. Asta nu înseamnă că în pungă există caş, ci doar “urme” de caş. Comparaţia nu este forţată… chiar aşa de mare este diferenţa între omul: considerat normal, al sec. XXI - şi ceea ce este OM-ul cu adevărat. Poezia IF a lui Kipling nu este o utopie, ea descrie “natura” umană…. dar de care, civilizaţia şi credinţele în multe paradigme false, ne despart.
“recunoaşterea existenţei lor. Cei mai mulţi oameni nu ajung aici”… aşa de mare este credinţa oarbă în ceea ce se spune despre fiinţa umană, încât nici dovezile experimentale (promovate, ce-i drept, prin mijloace fragile şi de puţini oameni) nu reuşesc să clatine credinţa habotnică.
