05.18.08
Frica de viitor este cancerul prezentului
Am mai surfat niţel pe blogosferă, să văd cu ce se mai confruntă oamenii şi să aflu eventuale noutăţi ce m-ar putea interesa şi ajuta în demersurile şi intenţiile mele, de a-mi conferi un echilibru exterior pe care să mă bazez. Am descoperit pe multe blog-uri ideea de frică de viitor. Chiar dacă admin-ul blog-ului nu se plăngea de astfel de sentimente, amintea şi descria destul de bine starea de frică de viitor.
Astfel de sentimente mi se par normale civilizaţiei şi societăţii în care trăim. Am căzut şi eu în păcatul de a privi lucrurile din punctul meu de vedere, comparând acest sentiment cu starea “de fapte” în care mă aflu’, în această primăvară a lui 2008. La o vârstă în care “mă ameninţă” schimbarea prefixului, la 4, ar trebui să-mi fac griji pentru viitor, văzând tendinţa excesivă de promovare a tineretului (studenţi şi chiar elevi), punându-se bază pe valorile tinereţii şi ne-luând în calcul experienţa acumulată de bătrâni cei mai în vârstă.
Nu-mi fac griji. Nu din cauză că aş avea o credinţă puternică în forţele divine, ci din cauză că îmi lipseşte frica de moarte. Citatul “Mărimea fricii noastre dovedeşte micimea credinţei noastre”, atribuit unui anonim, mi se pare lipsit de justificări, cel puţin pentru mine, o fire pragmatică.
Având încredere în unitatea lumii înconjurătoare şi în simţul interior care ştie să-ţi “deschidă o fereastră atunci când ţi s-a închis o uşă”, merg înainte debordând de mulţumire către forţele divine, că în sfârşit vremea a început să se încălzească, “gângania aia galbenă şi rotundă” 
denumită soare, ne-mei-fiind acoperită de nori.
Da, frica de viitor, generând îngrijorări pe diferite nivele ale stărilor psihice, poate crea stări de panică majoră, recunoscute de medicina actuală ca fiind boli: anxietate.
Am căutat pe Google să văd ce păreri mai sunt în legătură cu anxietatea şi am găsit chiar un site dedicat acestei stări psihice: anxietate.net, din care voi copia un mic fragment: “Dese ori aceste persoane au palmele umede şi transpiră frecvent.”
Pe acest site este descrisă această afecţiune mult mai riguros, de persoane specializate. După ce am citit unele fragmente m-am convins total, definiv şi categoric, de afirmaţia din titlu: frica de viitot (anxietatea) e un cancer, care demolează prezentul.
