10.30.06
Energia
Toate cele spuse până aici rămân “vorbă goală” atâta vreme cât nu sunt puse în practică. Dar pentru aceasta trebuie energie, mai exact energie fizică şi psihică. Ce poate face un om lipsit de energie fizică: zace ca o moluscă. Dar un om fără energie psihică: se învârte de “colo colo”, acţiunile lui ne-putând fi asamblate într-o activitate cu o finalitate clară.
Energia psihică este acea forţă interioară care te ajută să te concentrezi asupra unor acţiuni bine definite şi închegate, cu un scop bine determinat. Altfel, acţionând haotic, ne-sistematizat, ne risipim energia în diferite activităţi disipative şi ne-productive.
Un mare rol în concentrarea şi re-generarea energiei psihice o are motivaţia care, în aceeaşi măsură, adaugă personalităţii nostre şi voinţa necesară îndeplinirii scopului propus. Iar dacă scopul coincide cu una din dorinţele naturale ale fiinţei, motivaţia şi voinţa sunt “întreţinute” şi din subconştient.
Înainte de a căuta diferite modalităţi pentru a spori energia organismului trebuie să găsim soluţii pentru economisirea celei de care deja dispunem. Aşa cum arăta şi Gurdjieff, omul risipeşte o mare cantitate de energie prin acţiuni şi sentimente inutile, care nu fac decât să consume resursele organismului.
De exemplu: muşchii spatelui. Majoritatea oamenilor care au o muncă de birou, inclusiv tastarea unor texte la calculator, au o tendinţă de a sta pe scaun cu muşchii spatelui/umerilor încordaţi. Este foarte greu de controlat activitatea acestor muşchi atâta vreme cât atenţia noastră este îndreptată spre activitatea de bază dar, printr-un antrenament asiduu, zi de zi, oră de oră, se poate ajunge la rezultate importante. Atenţia şi în special, dezvoltarea unei atenţii distributive, joacă un mare rol în antrenarea unor grupe musculare să fie relaxate atunci când organismul nu are nevoie de ele.
Se consideră că somnul este activitatea prin care fiinţa umană îşi reface o parte din energia pierdută în timpul zilei. Dar, chiar şi în somn, anumite grupe musculare rămân încordate, consumând inutil energie. Cea mai bună/relaxantă/re-generatoare poziţie a organismului în timpul somnului este cea pe care o adoptă majoritatea copiilor care nu au trecut încă de vârsta scutecelor. Medicii preocupaţi de ativitatea re-generatoare a somnului au observat poziţiile şi atitudinile pe care le preferă, într-un mod natural, copiii. Ei preferă somnul pe burtă cu mâinile deasupra capului. Dacă vă uitaţi la un schelet uman vaţi putea observa că această poziţie nu necesită încordarea multor grupe musculare pentru sestinerea oaselor scheletice.
