08.22.08
Sunt un nimeni
Prea des i s-a repetat faza. În prea multe locuri distincte. Ceva deja dă de bănuit! O fi având viaţa un destin. Ceva “în linii mari”!!! Destinul lui ar fi “să treacă neobservat”. Ar putea spune că este vorba de “omul invizibil”, dar oamenii îl văd, dar îl consideră “un nimeni”.
La un fost loc de muncă: 6 oameni în birou, din care unul şef. De 3 sau 4 ori s-a întâmplat acelaşi dialog la telefon. Avea “prostul obicei” de a respecta orele de program, colegii lui deseori întârziau, minute bune. Sună directorul, “dimineaţa la prima oră”. Ridică receptorul:
- Cu şefu’, te rog!
- Nu a ajuns încă!
- Cu Andrei!
- Nici el nu a ajuns!
- Iar nu-i nimeni în biroul ăsta! Şi închide.
Păi cum să nu fie nimeni, dacă a răspuns o voce… o fi vocea lui sfântu’ Sisoe?
La un alt loc de muncă, unde răspundea mai rar la telefon, “s-a întâmplat” acelaşi dialog de vreo 3 ori.
La actualul loc de muncă, un tip deschide uşa biroului: îl vede, era singur, ceilalţi doi colegi încă nu ajunseseră la muncă (prea debreme pentru tinereţea lor!).
- Bună dimineaţa, colegii nu-s?
- Încă nu au ajuns!
- Iar nu-i nimeni în biroul ăsta.
Corect! Duhu’ sfânt ţi-a răspuns. Ba nu! nu-i duh, că l-ai şi văzul!!! L-ai salutat de bună dimineaţa.
O fi vreun semn de la cele divine, sau de la celelalte – de pe cealaltă baricadă a răului şi binelui. Ceva gen “pisica neagră”, cineva vrea să-i semnaleze deşertăciunea tuturor lucrurilor. El a încercat să facă ceva acolo unde este. A încercat să pună umărul să îmbunătăţească condiţiile cotidiene. Nu a fost băgat în seamă. Credea că este vina lui, că nu a ştiut să se facă înţeles. Se pare că nu de comunicare duce lipsă, ci de oameni care să-l observe. Cum ar putea să le arate oamenilor că pot trăi mai bine dacă el este tratat ca un nimeni. Cine să-l asculte pe nimeni?
-
rody Said:
August 22, 2008 at 3:21 am
Nu tu esti un”nimeni” RADU…ei sunt orbi…si surzi…si…
manole Said:
August 27, 2008 at 7:17 am
rast, eu sper ca nu despre tine, este vorba!
rast Said:
August 28, 2008 at 2:10 am
manole Said:
August 29, 2008 at 7:27 am
nu esti un nimeni, pentru mine, cel putin. cat despre ceilalti…au alte probleme de rezolvat. la tine pe blog este echilibru, un echilibru care nu se cauta. se cauta razboiul sau jihhadul…sau altele…lumesti, daca vrei o confirmare a ” eu sunt cel mai tare” , “iote ala face mai rau”!
eu am o vorba: ai grija ce-ti doresti! blogurile sunt facute de oameni, oameni cu aceleasi caractere ca in viata reala! punem pariu, ca cat de curand, virtualul n-o sa le ajunga?
rast Said:
August 30, 2008 at 2:39 am
Mi-ai dat ideea unui post in care sa scriu parerea mea despre mine!
pe bune… « Mesterulmanole’s Weblog Said:
September 12, 2008 at 10:50 am
[...] de programare) m-au atras, erau captivante, bine scrise, unele motivaţionale, altele pline de tristeţe, în afară de mine şi încă un comentator, nimeni…Aşa cum a sesizat şi el…omul [...]