07.31.08
Plictiseala
A observat un lucru: copiii mici nu se plictisesc. Îşi găsesc tot timpul ceva de făcut, nu neapărat uitându-se la televizor, citind o carte/revistă sau trebăluind pe la bucătărie. Îşi găsesc ceva de făcut cu mâinile, dau din picioare, pun două pietre ici, două colea şi îşi imaginează că pasc două turme de animale domestice. Oare imaginaţia este punctul cheie? În imaginaţia lor, copiii îşi găsesc tot felul de motivaţii pentru a face fel de fel de acţiuni/trăsnăi. Uneori/deseori te şi miri ce idei le trec copiilor prin minte! Dar intervine educaţia: nu-i frumos să facă… stai cuminte hopa şi te uită la… uite ce frumos e la televizor şi tu te… Şi gata cu imaginaţia!
Asta nu înseamnă că oamenii maturi ar trebui să-şi facă un depozit de pietre, imaginându-şi că au o turmă de bovine la păscut 
, asta ar suna a dereglare mentală! Dar îşi pot imagina alte lucruri, sau pot petrece timpul înţelegând ce este în jurul lor… ceea ce natura a creat!
Aceasta este o tendinţă naturală. După tot felul de scenarii imaginare, odată cu înaintarea în vârstă copiii au curiozităţi dobândite din viaţa cotidiană: de ce plouă…, de ce bate vântul…, de ce se spală mâţele şi câinii nu… Oamenii apelează la o formulă educaţională mai dură: “întreab-o pe maică-ta!” sau mai academică: “ai să înveţi la şcoală”! Şi cu astfel de explicaţii, ne-primind un răspuns inteligibil, copiii îşi înăbuşă curiozităţile.
Dar oare ce s-ar întâmpla dacă viaţa şi-ar urma cursul firesc, adică copiii să primească răspuns clar la întrebările ce le emit! Ce ar urma? Oare natura a creat atâtea lucruri încât să acapareze curiozitatea oamenilor ani de zile în şir? Ar putea interveni o dorinţă/motivaţie intrinsecă de a dezvolta creativ ceea ce este în jurul omului? Sunt atâţia oameni creativi, care au avut invenţii de renume, schimbând faţa omenirii şi modul de trai: becul lui Edison, motorul cu abur a lui Watt, etc.
Mulţi inventatori au fost aproape analfabeţi, fără a avea studii laborioase despre nivelul atins de ştiinţele şi tehnologiile moderne! E greu de presupus ce-i mănau pe aceşti oameni în creaţiile lor. Care era motivaţia lor? Dorinţa de apreciere, curiozitatea, un imbold interior!
Edison, la câte idei avea prin minte, nici nu avea timp să doarmă cum trebuie. Nu cred să-l fi acaparat plictiseala vreodată! Oamenii moderni/contemporani se plâng de lipsă de timp şi de plictiseală în acelaşi timp. Ar putea fi considerat un paradox al zilelor noastre. Poate nu este paradox, ar putea fi o explicaţie a faptului că oamenii nu ştiu să-şi gestioneze timpul; trăiesc în viteză, fără să-şi pună problema că trăiesc, doar supravieţuiesc!
