02.10.08
Naturalism şi naturism
Orice plante şi orice animale înstrăinate de natură, care sunt “domesticite” şi transformate în “tovarăşi ai omului”, îşi pierd însuşirile naturale. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu omul care părăseşte pădurea şi câmpia şi-şi petrece existenţa între ziduri. Orice fiinţă care rupe legătura intimă cu “Natura Mamă” pierde calităţi însemnate şi cunoaşte boala şi degenerarea.
Dr. med. H. Balzli
Chiar dacă numele acestui medic: H. Balzli, nu-mi spune mare lucru, citatul de mai sus mi se pare foarte corect şi realist.Tendinţa omului civilizaţiei moderne, de a părăsi mediul natural şi de a se retrage între ziduri, la un grad de confort sporit, a adus atâtea boli şi probleme. Sunt cazuri de oameni, “ieşiţi din comun”, care urmează un traseu invers, părăsesc zidurile şi se instalează în natură. Aceşti oameni îşi regăsesc sănătatea, puterea de a trăi, vitalitatea.Sunt nenumărate cazuri şi dovezi că întorcerea la “mama natură” este benefică din foarte multe puncte de vedere, cu excepţia confortului. Mirarea mă cuprinde şi mă face să cataloghez această viaţă dementă, cu cât observ că marea majoritate a oamenilor neglijează total (ba iau chiar şi în derâdere) astfel de dovezi şi retrageri în natură.
Probabil “vă stă pe limbă” o întrebare:
- Dar tu de ce nu pleci? De ce rămâi/stai şi tu între ziduri?
Prin 2005 mi-am pus foarte serios această problemă si am început să fac calcule: vând, împrumut, schimb, cumpăr casă, etc. Din punct de vedere raţional, calculele îmi ieşeau favorabile. Am încercat să trec şa acţiune. Atunci, un gând negândit mi-a spus apăsat (nu mai era şoptit ca altă dată, era oarecum poruncitor):
- În astă viaţă vei rămâne cetăţen urban. Ăsta e destinul tău: zidurile, munca la tastatură… ci nu pădurea, livada, legumele şi fructele.
Căteodată, când îmi las fanteziile să colinde pe dealuri, nu mă mai găndesc la ce frumos ar fi să trăiesc într-un mediu natural, ci mă gândesc la o Terră întoarsă la principii naturiste.
Ptiu! uite gânduri de programator. 
puck Said:
February 10, 2008 at 12:50 pm
nu iti trebuie curaj sa te muti la tara, cu bani iti poti face un cuibusor foarte comfortabil. Dar in varful muntelui, fara nimic, pentru asta da….
gabi Said:
February 10, 2008 at 1:07 pm
Da, Puck..
si ce faci ?
naveta la serviciu ?
urata idee, mai ales pt. un navetist care are nevoie si de minute si ore suplimentare pt. a ajunge la destinatie in Bucuresti. E sinucigash, crede-ma.
Nu spun ca nu se poate.
Spun doar ca implica si alte eforturi si ajungi din relaxare intr-un stres mai mare. (mi-a iesit o mica rima)
Stiu ca foarte multi se descurca si ii felicit. Poate ca si eu, intr-o buna zi….
rast Said:
February 10, 2008 at 11:38 pm
Pastrand un servici in oras nu s-a rezolvat nimic. Luand la socoteala doar cu aerul ce trebuie respirat. Stand peste 8 ore prin oras, prin aerul poluat, nu rezolvi mare lucru.
Ma refeream la o retragere totala.
Inainte de 1989 rula un film “Scoala curajului”, in care arata cum o familie s-a retras la o cabana in munti. Erau aprovizionati cu cele strict necesare, cu un elicopter.
puck Said:
February 10, 2008 at 11:57 pm
mno, io zic sa incepem sa ne cunoastem. eu uneori vorbesc mai metaforic, asa.
Gabi, am fost si eu prin bucuresti, cateodata e adevarata naveta sa te duci dintr-o parte in alta a orasului.:D
Rast, da, numai ca elicopterul nu era in plan:))). e vorba de renuntarea la dependenta de atatea obiecte, foarte multe inutile, e vorba de si de o singuratate, dar alta decat cea asumata. intr-un oras.
rast Said:
February 11, 2008 at 2:42 am
Singuratatea nu ar fi o problema pentru mine!
de dimineata… as accepta si conditiile din Groenlanda. Colegu de birou a racit iar. Nu scapa minut, din cele 60 ce are o ora sa nu-si absoarba zgomotos secretiile nazale. Nu ma pot concentra sa fac nimic. Nu am nici macar 2 minuta ne-smiorcaite.
ca daca nu ajung la boli-nervoase.
Pentru conditiile climaterice din tara noastra, retragerea undeva in pustietate, dupa parerea mea, este aproape imposibila. Pe timp friguros ar fi cumplita o vietuire in astfel de conditii.
Se impune tot o casa la tara, cu soba si lemne…
Sunt foarte multe aspecte de discutat in ceea ce priveste o re-adaptare la conditii rurale.
Ca o paranteza
Am trecut, cu mai putin de o luna, la doi pasi de moarte, PE CUVANTUL MEU ca a fost mai usor de suportat (eram jumate inconstient) decat smiorcaielile ce le aud de mai bine de 2 ore.
Incep sa ma rog lui Doamne Doamne sa ma bage din nou in spital
puck Said:
February 11, 2008 at 5:46 am
hmm ce zici de niste casti? si sa asculti muzica in timp ce … hmm sau de ce nu ii trimiti un mail cu link la toate insemnarile despre el?:D este deja un star.
rast Said:
February 11, 2008 at 7:35 am
E star sigur! Am cunoscut multi oameni in viata asta, asa ceva ca el, nu… Si sper sa nu mai am ocazia sa intalnesc altii.
Castile… e o problema. Am citit odata niste concluzii medicale care aratau un efect noviv al castilor. Duc la scaderea acuitatii auditive. Eu cam cred aceste lucruri. Am facut niste tehnici de concentrare pe sintul auzului…
gabi Said:
February 14, 2008 at 10:14 am
Da, Puck, sa ne cunoastem…
Mie imi place sa-mi vizitez tzara si o fac in scop recreativ.
M-am nascut in Onesti.
Dar, traiesc in Bucuresti.
C’est la vie!