01.20.10

Moarte şi destin

Posted in Sănătate at 12:04 am by rast

Nu! Nu am murit! Am scăpat şi de data asta!

P 4 ianuarie dimineaţa ambulanţa m-a purtat spre camera de urgenţe al spitalului SF. Spiridon din Iaşi. Am avut “cazare” şi mâncare gratis vreo 15 zile. M-am întors Am dat pijamaua jos abia ieri la amiază. De azi intru în viaţa cotidiană, fără a mai servi cele douî perfuzii zilnice !

Tura asta a fost mai nasol: mi-am pierdut conştiinţa vreo 2 zile… nu-mi aduc aminte nik din ce s-a întâmplat. Au urmat vreo 5-6 zile de o oarecare confuzie, dar îmi aduc aminte ! De vreo săptămână funcţionez:

• psihic – la parametri normali
• fizic – mai am de recuperat

Nu-mi explic fenomenul… dar în acele zile îmi răsunau în cap cuvintele scrise de domnul Pavel Coruţ într-o carte

“luptă om din neamul oamenilor” – adică nu din neamul reptilienilor…

Ideea era să lupţi pentru a mai respira ceva O₂!

Am avut timp să cuget, să fac bilanţuri, evaluări şi planuri de viitor! Sunt curios când va fi următoarea întâlnire cu “dama cu coasa“.

Dacă gagica nu m-a secerat definitiv înseamnă că mai am câte ceva de făcut pe aici. Simt că nu trebuie să ard gazu’ de pomană. Mai am de trecut prin nişte intersecţii karmice. Se pare că barza , când m-a paraşutat pe aceste plaiuri mioritice, mi-a înscris în registrul vieţii un destin ce trebuie îndeplinit! Dacă nu mă fac băiat serios şi lupt pentru el, destinul… va trebui să mai rămân pe-aici… în realitatea asta plină de criză, nervi, scuipaţi şi secreţii nazale + câini şi pisici bagaboande.

Tura asta nu aş mai numi-o “moarte clinică“… nu am văzut nici o luminiţă, nici un îngeraş cu aripioare… am avut doar gânduri şi idei interesante.

Am încercat să o iau de la capăt! Să desluşesc cauza care m-a adus aici. Nu am găsit decât 2 ipoteze… suficient de ciudate şi interesante (să nu SF-istice) să trec drept nebun pentru eventualele comentarii.

Aparatu medical nu şi-a exprimat părerea nici pe biletu de externare, despre cauze. Cert este că ăn ziua de 4 ianuarie, ceasul a continuam să bată în anatomia mea la 31 de grade. Diagnostic: hipotermie. Cred c-a fost mai mult… o încercare de evadare din lumea asta nebună, nebună, nebună!

“N-am scăpare nici în moarte,

fiindcă porţile-s închise”

M-am gândit şi la destin… apropo de planuri viitoare! Mă îndrept din ce în ce mai mult spre webmaster.

Planuri am… să vedem şi rezultatele!

Permalink