07.20.08
Doi îngeri
Doi îngeri călători s-au oprit să-şi petreacă noaptea în casa unei familii înstărite. Familia a fost rea şi a refuzat să-i lase pe îngeri să înnopteze în camera de oaspeţi.
În schimb, le-a oferit o cămăruţă în subsol. În timp ce-şi făceau paturile, îngerul cel bătrân a văzut o gaură în perete şi a reparat-o imediat. Când îngerul cel tânăr l-a întrebat de ce, celălalt înger i-a răspuns:
- Lucrurile nu sunt întotdeauna ce par a fi!
În noaptea următoare îngerii au ajuns să se odihnească în casa unui om foarte sărac, dar foarte ospitalier, ţăran ce locuia împreună cu soţia lui. După ce au împărţit cu ei puţina mâncare ce o aveau, i-au lăsat pe îngeri să doarmă în patul lor unde se puteau odihni în voie. Când s-au trezit a doua zi, îngerii i-au găsit pe ţăran şi pe soţia lui plângând. Singura lor vacă a cărei lapte era singurul lor venit, murise pe câmp. Îngerul cel tânăr s-a înfuriat şi l-a întrebat pe cel bătrân cum se poate întâmpla un asemenea lucru?
- Primul om avea de toate şi totuşi l-ai ajutat, a spus el. A doua familie avea atât de puţin, dar era în stare să împartă totul şi tu i-ai lăsat vaca să moară.
- Lucrurile nu sunt întotdeauna ce par a fi!, i-a răspuns îngerul cel bătrân. Când am stat în subsol am observat că în gaura din perete era depozitat aur. De vreme ce stăpânul era obsedat de lăcomie şi era incapabil să-şi împartă bogăţia cu altcineva, am astupat zidul ca să nu o mai găsească. Noaptea trecută, când am adormit în patul familiei de ţăran, îngerul morţii a venit după soţia lui. I-am dat în schimb, vaca. Lucrurile nu sunt întotdeauna ce par a fi!
Uneori chiar aşa se întâmplă când lucrurile nu se desfăşoară aşa cum ar trebui.
Tocmai la fix
am găsit această povestire cu tâlc (chiar dacă eu, personal, nu prea agreez ideea de înger… aripioape, bunătăţi, etc.) pentru a întări ideea de claritate din post-ul anterior. Meditaţia, perceperea directă a realităţii, fără prejudecăţi sau idei/şabloane/percepte dinainte stabilite, este diferită de ceea ce se arată la suprafaţă.
