11.24.07

Relaţii colegiale

Posted in Inteligenţă emoţională at 11:29 am by rast

Am găsit pe net-ul ăsta mare o definire a ceea ce reprezintă inteligenţa emoţională. Din două, una!!!

1. ori nu am înţeles eu ce înseamnă inteligenţa emoţională
2. ori inteligenţa emoţională a devenit “o marfă”, ca oricare alta şi i se face reclamă “să fie cumpărată” - cursuri cu preţuri pe măsură.

Am găsit următoarele două idei cu care nu prea sunt de acord (cele două idei fac parte dintr-un e-document care defineşte inteligenţa emoţională ca fiind compusă din patru elemente, cu primele două sunt de acord):

1. Înţelegerea mai bună a celor din jur şi o convieţuire cu un grad de confort ridicat.

De acord cu ideea de “înţelegere mai bună a celor din jur”. Prin intermediul inteligenţei emoţionale înţelegi mult mai bine şi mai precis pe cei din jur. Dar asta nu te duce la o convieţuire cu un confort ridicat. O să vă dau un exemplu, oarecum foarte intim , dar îl voi face public pe Internet pentru că nu este doar problema mea . Bănui că această problemă o au peste 80% din cuplurile anului 2007.

Relaţia dintre un bărbat şi o femeie. Se spune că este întemeiată pe o relaţie reciprocă de încredere. Ce faci când simţi, ai dovezi clare că eşti minţit? Şi observi, simţi, că ai devenit pentru partener un simplu “ăla”/”aia” cu care tre’ să convieţuiesc?

Când simţi că partenerul te minte (ATENŢIE!!! Nu am spus înşeală - asta este şi mai grav!!!) poţi să ai o convieţuire cu confort ridicat???

2. Crearea de relaţii mai bune la toate nivelele cu cei din jur şi creşterea productivităţii şi a imaginii personale.

Tot un exemplu - teoria ca teoria, practica ne omoară. Să fim sinceri şi să recunoaştem: în ziau de azi greu găseşti o persoana care să manifeste sentimente de prietenie sinceră. Totul este interes - în domeniu de relaţii inter-personale , în domeniul sănătăţii personale: Totul este IDI .

Aveam la fostul loc de muncă un amic. Manifesta un interes destul de mare pentru activitatea mea de excursionist cu rucsacul prin munţii României şi pentru job-urile pe care le-am avut. Motiv pentru care ă invita deseori, după orele de servici, la o cafea sau bere/suc, băută la umbra unui bar ieşean. Gagiu’ avea maşină şi era uşor să ne deplasăm în fel de fel de cotloane. Pînă la urmă m-am prins de poantă, era un interes disimulat. Soţia lui avea examen de rezidenţiat şi el trebuia “să tacă”. Motiv pentru care prefera să o lase să înveţe şi să vorbească cu mine la o licoare colorată :).

În plus de asta am mai înţeles ceva din atitudinea lui în viaţă. Voia să răzbească în viaţă şi să câştige prin mici furtişaguri, pile, şpăgi, etc. Când am simţit acest lucru am început să mă îndepărtez de el. Să nu mai accept invitaţiile, mai rare după examenul soţiei.

Fiţi sinceri cu voi înşivă, v-ar place o relaţie cu cineva care furtişigăieşte mărunţişuri? Dar atenţie!! încerca să mă fure şi pe mine, nu cu mult cu 1 leu, 2, câteodată. Ba că nu are mărunt, ba că nu are bani potriviţi…. şi uita de ei.

Dar să tragem linie, să adunăm şi să cuncluzionăm. Eu aş re-formula acest paragraf aşa:

Inteligenţa emoţională te face să tratezi pe fiecare după valoarea umană pe care simţi că o are. Tratezi pe fiecare pe nivelul pe care este.

Permalink