07.06.08
Osho - zece porunci
1. Niciodată să nu asculţi ordinul altuia, dacă el nu vine deasemenea şi dinăuntrul tău.
2. Nu există Dumnezeu altul, decât viaţa însăşi.
3. Adevărul este în tine, nu îl căuta în altă parte.
4. Dragostea este rugăciune.
5. A deveni cineva lipsit de însemnătate este uşa spre adevăr. Lipsa de însemnătate însăşi este mijlocul, ţelul şi realizarea.
6. Viaţa este acum şi aici.
7. Trăieşte conştient (treaz).
8. Nu înnota - pluteşte.
9. Mori în fiecare clipă, aşa încât să fii altul nou în fiecare moment.
10. Nu căuta. Ceea ce este, este. Opreşte-te şi priveşte.
“Niciodată să nu asculţi ordinul altuia, dacă el nu vine deasemenea şi dinăuntrul tău”… nu ar fi vorba doar de ordine, ci de sfaturi/îndemnuri/sisteme de valori. Porunca asta o trăiesc pe propria piele aproape zi de zi. Cel mai elocvent exeplu este alimentaţia zilnică. Mănânc “ceea ce simt“, nu urmez prescripţiile nici unui regim alimentar, fie el vegetarian sau nu.
“Adevărul este în tine, nu îl căuta în altă parte”… o frază care creează o mare confuzie la nivel raţional, mai ales prin cuvântul folosit: “adevărul”. Marea majoritate a oamenilor, auzint cuvântul “adevărul”, se gândesc la o propoziţie sau idee (teorie, teoremă, axiomă) care să exprime adevărul. Adevărul este mult mai complex, nu este doar un principiu! Este un întreg sistem de valori, o altă “fundaţie” a logicii umane…
“A deveni cineva lipsit de însemnătate este uşa spre adevăr”… “lipsa de însemnătate” mă duce cu gândul la ideea toltecilor de “lipsa de importanţa de sine”. De ce “lipsa de însemnătate” este uşa spre adevăr? Când percepem un lucru, îl trecem prin filtrul judecăţii noastre, care judecă acel lucru funcţie de personalitatea fiecăruia.
“Nu căuta”… nu pot fi întrutotul de acord cu a zecea poruncă. Da! Nu e bine să fii încăpăţânat în căutarea ta. Aici se aplică porunca 8. E bine “să pluteşti”! Dar şi această plutire presupune o oarecare acţiune, ce-i drept fără efort. Dar asta nu înseamnă lipsă totală de acţiune.
“Opreşte-te şi priveşte”… trebuie să-ţi pui întrebări, să ai un oarecare ţel, chiar dacă nu la nivel de dorinţă fierbinte, ci doar ca intenţie. Dar este ceva! Nu doar “priveşti”, peisajul ce-l poţi vedea.