02.02.08

Căutarea sine-ului personal

Posted in Ce au spus... at 8:52 pm by rast

Cine se caută pe sine, găseşte lumea; cine caută lumea, se găseşte pe sine.

---

Adevărate cele două procese descrise mai sus dar, între punctul de start şi cel de sosire, mai sunt staţionări itermediare.Să luăm primul proces:

“Cine se caută pe sine, găseşte lumea”

Omul începe să se caute pe sine. Trebuie o inspiraţie iniţială, pentru a decide direcţia în care să începi căutarea. În zilele noastre, în care învăţători (maeştri, guru), lipsesc aproape total, cărţile reprezintă un aliat care trebuie luat în calcul. Dar, şi în acest domeniu, partea comercială a lucrurilor, a început să-şi spună cuvântul. Din dorinţa de a câştiga bani, cei ce scriu cărţi, de multe ori, se adaptează publicului cititor şi nu mai scriu ceea ce ar vrea să scrie, ci ceea ce ar vrea publicul să audă/citească. Automat apare o ciuntire a adevărului.

Mie, impulsul iniţial, mi l-au dat cursurile e Yoga, făcute în anul 1990. M-am lăsat şi am început a citi cărţi despre filozofia orientală. După accidentul, pe care eu îl asimilez cu o moarte clinică, nu am mai citit cărţi. Am urmat imboldurile interioare. Au urmat vreo 8-9 ani în care nu am mai citit. Prin 2002 am început iar să citesc, dar nu numai filozofie orientală. Am găsit, astfel, cărţi despre sufism. Imboldurile interioare, m-au dus spre a-mi forma despre mine şi viaţă, o concepţie mult mai apropiată de sufism decît de Yoga, sau alte filozofii.

Diferenţa mejoră între sufism şi majoritatea filozofiilor orientale constă în viziunea lor asupra practicii tale curente, de zi cu zi.

Filozofiile orientale te îndrumă spre activităţi care să-ţi confere un statut de “om elibera”, după moarte. Ele neagă viaţa, îndrumă la retragerea din societate (ashramuri – un fel de mănăstiri) şi la practicare de rituri şi ritualuri pentru a obţine o moarte deosebită de a restului oamenilor.

Sufismul e invers. El susţine integrarea în activităţi sociale. Practicare unor tehnici meditative au scopul de a te ajuta în activităţile sociale, nu de a obţine fel de fel de avantaje după moarte.

Un direcţie de căutare de sine, ne-naturală: filozofiile orientale care te pregătesc pentru moarte. Direcţia de căutare naturală este viaţa. Urmând o direcţie corectă/naturală, ajungi să “găseşti lumea”, activităţile sociale ale epocii şi arealului geografic în care trăieşti; aşa cum spunea Paler.

Permalink