08.24.06
Poşta electronică (e-mail)
Se spune că “nevoia îl învaţă pe om”…
Încă din cele mai vechi timpuri omul a avut nevoie de comunicare. Am putea împărţi comunicarea în trei categorii:
- comunicare în timp real: atunci când vrei să spui ceva “omului de lângă tine”. Foloseşti limbajul articulat cu care te-a/ne-a înzestrat natura,
- comunicarea peste timp: atunci când vrei să transmiţi ceva într-un timp viitor (peste 5-10 minute sau ani sau generaţii). Este nevoie de un mediu de stocare a informaţiilor,
- comunicarea peste spaţii: atunci când vrei să transmiţi ceva, iar destinatarul se află la distanţe mari… pentru a putea fi auzit
Internet-ul, cu hard disck-urile ISP-urilor şi a utilizatorilor rezolvă toate aceste tipuri de comunicare.
Dacă am face o mică întoarcere în timp am putea să ne amintim de rudimentarele focuri aprinse pe diverse coline (dealuri) şi care anunţau, în perioada invaziilor turceşti, localnicii satelor apropiate, de iminenţa unui astfel de eveniment.
Serviciul de e-mail poate fi considerat ca fiind compus din trei componente principale:
- agentul utilizator - UA (User Agent) - un program cu care utilizatorul îşi citeşte, scrie şi trimite mesajele de poştă electronică,
- server-ul de poştă electronică (cutia poştală) - locul în care ajunge mesajul e-mail şi din care agentul utilizator al destinatarului va prelua mesajele,
- agenţii de transfer poştal - MTA (Mail Transfer Agent) - un program care preia mesajele de la UA şi le transmit către cutia poştală a destinatarului.
Să vedem care este “drumul” pe care îl parcurge un mesaj, din momentul în care expeditorul apasă pe butonul “Send” al programului său de e-mail şi până când ajunge în căsuţa poştală a destinatarului. Agentul utilizator al expeditorului (care este practic un program de editare de texte) predă mesajul într-o “coadă” prelucrată de agentul de transfer (MTA) instalat pe calculatorul ISP-ului dumneavoastră.
Deci, după ce aţi apăsat butonul “Send”, mesajul nu pleacă direct spre destinaţie, ci va fi preluat de MTA-ul ISP-ului. Din acest motiv s-ar putea să apară întârzieri în transmiterea anumitor mesaje în anumite zile. Dacă, de exemplu, corespondaţi cu cineva care primeşte mesajul într-un timp foarte scurt, dar se întâmplă ca într-o zi mesajul să întârzie zeci de minute sau chiar ore, una din multiplele cauze poate fi “o coadă” mare de mesaje a MTA-ului.
În mod normal, atunci când mesajul ajunge “la rând”, şi va fi preluat de MTA, acesta va trebui să stabilească o conexiune cu calculatorul pe care se află contul destinatarului. Dar, de cele mai multe ori, MTA-ul ISP-ului dvs. nu va reuşi să stabilească, în mod direct, această legătură; motiv pentru care va trimite mesajul unui alt program MTA, aflat pe un calculator “mai apropiat” de calculatorul destinaţie.
Şi aşa, din MTA în MTA, mesajul va ajunge, în cele din urmă, în cutia poştală a destinatarului.
Din cele spuse mai sus, se poate observa ca programele MTA trebuie să acţioneze şi ca programe client dar şi ca servere. MTA-urile comunică între ele prin intermediul protocolului SMTP.
