Скачать программки на комп Карта сайта Samsung gt s3600 скачать игры Карта сайта Скачать дрожь земли 3 Карта сайта Tekken 6 скачать бесплатно торрент Карта сайта Катя чили скачать бесплатно Карта сайта Vkracker 5 скачать Карта сайта Скачать cell Карта сайта Скачать порно сестер Карта сайта Скачать суперзвезда Карта сайта Саруханов зачем вернулась ты скачать Карта сайта Ла2 скачать бесплатно Карта сайта Acdsee keygen скачать Карта сайта

Archive for February, 2008

02.29.08

Ajax şi paginile web

Posted in Java, Uncategorized at 11:33 pm by rast

Când faci o pagină web simplă utilizând Ajax, este destul de uşor. Concepusem o mică pagină care afişa date despre judeţele din România, date ce erau “luate” dintr-o bază de date MySQL prin intermediul unui JSP. Punct ochit, punct lovit. Aolicaţia funcţiona local, mă gândeam cum să o păcălesc să fac un demo să-l poată vedea toată lumea. Aşa cum este actualmente trebuie un Tomcat cu ieşire le Internet. Nu am găsit nici un web hosting gratuit care să ofere JSP. De aceea mă gândeam să înlocuiec funcţionalitatea lui Tomcat cu altceva şi să fac o aplicaţie demo.

Prietenul meu sfătuitorul nopţii, mi-a zis-o: “ţi-ai fixat ca obiectiv realizarea RoJSPMyAdmin… acuma încerci aplicaţii demo, extra MyAdmin?”.

Aşadar, cu noaptea’n cap am început să mă gândesc la RoJSPMyADMIN, consultând cele două surse de inspiraţie, PHPMyAdmin şi JSPMyAdmin, prima mai mult ca interfaţă şi funcţionalităţi, a doua ca mod de programare JSP.

Nu mi-am făcut un proiect iniţial. Experienţa de atâţia ani mă îndeamnă să încep programarea aplicaţiei după ce am pus bine la punct detaliile proiectului. Mă bazam oarecum pe JSPMyAdmin.

M-am apucat să programez… din start am nevoie de Ajax, automat toată inspiraţia de programare JSP cade. Mai rămâne PHPMyAdmin ca interfaţă şi ca aranjare a funcţionalităţilor. Va trebui să-mi fac cât de cât un proiect.

Când am realizat cât de mult îmi trebuie Ajax în aplicaţie şi cât de laborioase vor deveni sursele aplicaţiei, nu mă mai mir de faptul că Ajax nu a câştigat aşa mult teren în realizarea paginilor web.Nu este chiar aşa de simplu.

Gândire pozitivă

Posted in Viata at 5:54 am by rast

În urma unor post-uri pe care le scriu s-ar putea să credeţi că sunt dezamăgit (nu chiar disperat) de viaţa cotidiană. Nu! Aceste constatări nu-mi creează nici o stare nici de disparare, nici de dezamăgire… de nici un fel.

Aceste răutăţi cotidiene mă fac să-mi pun problema: “ce rost are viaţa!”. Nu numai viaţa mea, ci viaţa în general! Nu văd nimic adevărat, echilibrant, în tot sistemul de valori al societăţii de azi. Mare scofală că ai ultimul răcnet de maşină, mare scofală că ai termopane, mare scofală că ai uşă metalizată.

Făcând anti-reclamă avutului de maşină BEST, cineva a emis ideea că sunt sărac lipit (de pardoseala cu gresie a instituţiei în care lucrez), îmi doresc maşină… şi de frustrat ce sunt mă leg de fericiţii posesori ai unui vehicul cu patru roţi.

Nu-s chiar aşa de lipit! Chiar dacă cineva mi-ar oferi o maşină gratis nu aş accepta. Sunt un adept al mişcării, al mersului pe jos. Vin la servici cu autobuzul din cauză că nu sunt trotuare pe care să ajung pe jos.

Aş putea fi învinuit de gândire negativă. Nu! Nu gândesc: nici pozitiv, nici negativ. Doar constat ceea ce se petrece în jurul meu. Dacă gândesc negativ îmi creez stări negative. M-am antrenat ani de zile să-mi pot controla gândurile. Am reuşit!… şi nu-mi mai fac rău cu mâna mea, gândind negativ.

Dar nici pozitiv, că totul va fi bine, nu gândesc. Cine crede că simpla gândire pozitivă ar putea schima anumite stări de fapt se înşeală. Nu vă luaţi după cărţi, filme şi istorioare.

Am făcut nişte teste: am gândit pozitiv despre o anumită persoană… pierdere de timp. Dacă nu credeţi faceţi o probă.

JTree

Posted in Java at 5:44 am by rast

Era “pe vremea mea” un cântec interesat: “de-aş avea o sumă fabuloasă!”… avea mai multe strofe în care se descria multitudinea de posibilităţi de a cheltui o sumă de bani fabuloasă (adică, aşa de mare încât să nu încapă sub saltea).

Azi m-am hotărât :) (poate mă credeţi……..), aş investi toată suma în procesul de ardere, distrugere şi uitare a tuturor horoscoapelor şi zodiacelor din lume. M-a pus dracu’ Din lipsă de alte ocupaţii am citit şi eu astfel de scrieri. Se zice pe acolo că aş fi înzestrat de la mama natură cu oarece inteligentă. Nu! Nu era vorba de inteligenţă emoţională, ci d’ailaltă, cu IQ. Nu numai că am citit, am mai şi crezut! Mare greşeală! M-a costat toată ziua de azi! Am irosit bunătate de timp: puteam să citesc bancuri, puteam să mă apuc de fumat, puteam să mă duc în parc să joc table cu pensionarii, etc.

Da’ eu căpos şi credul (zodii, horoscoape) am crezut că am IQ bengos şi m-am apucat de adaptat codul din JavaMyAdmin la aplicaţia mea, la partea de JTree. Este pentru prima dată când folosesc JTree într-o aplicaţie. Nu am reuşit s-o scot la capăt… folosindu-mă de codul Java şi de puterea neuronilor mei ofticaţi pe zodii şi horoscoape.

Va trebui să mă apuc de învăţat/studiat pas cu pas, documentaţia originală a unui copac JTree… şi după aceea să încep să implementez cunoştinţele dobândite în aplicaţii reale.

Mă voi pedepsi singur pentru credulitatea în zodii şi horoscoape: mă consemnez în casă week-endul ăsta, dar nu cu mâinile la colţ, ci cu ele pe tastatură şi cu ochii pe documentaţia JTree.

O să-mi permit doar o pauză la zi de duminică să merg la schimbul de cărţi, de la ora 3 15:00.

02.28.08

Minciuna omniprezentă

Posted in SF at 11:20 pm by rast

Şi-a adus aminte de o întâmplare care a marcat o mică cotitură în viaţa lui. Cu ani în urmă, nişte persoane care contau pentru el şi cu care vroia să aibă relaţii “frăţeşti”, au terfelit toate bunele lui intenţii şi au adoptat o atitudine mincinoasă în toată relaţia lor.

A fost o picătură care a umplut paharul, numai că picătura a fost mare şi cu greutate. Văzându-şi încă o relaţie spulberată de puterea minciunii şi-a pus din nou aceeaşi întrebare: “spre ce se îndreaptă această omenire, plină de ne-adevăr! Merită viaţa asta trăită?”

După îndelungi gândiri şi răzgândiri, şi-a propus ca scop (unul din scopuri) în viaţă: să găsească un om sincer. Filozofând utopii, se gândea la un moment dat la un club al sincerităţii.

Anii au trecut! Nici un om sincer nu a găsit! A cunoscut multe persoane! Toate au minţit! A început să-şi pună problema dacă nu cumva minciuna este înscrisă în codul genetic al oamenilor.

A căuta acul în carul cu fân are un mic procentaj de izbândă, a căuta un om sincer…

Supărarea mamii ei de viaţă

Posted in Viata at 12:01 am by rast

Iar m-am supărat! Supărarea a plecat de la statisticile oferite de trafic.ro. Nu intru în amănunt, să  povestesc evoluţia aiurea a statisticilor; am urmărit-o zilnic de vreo 3-4 săptămâni. Mă uitam chiar de mai multe ori pe zi. Ieri mi s-a pus capacu’!!!

Efectul supărării se poate vedea în partea de jos a paginii, unde am înserat o mică imagine provenită de la un alt site ce oferă statistici despre vizitatori şi paginile vizitate.

Voi fi curios, să fac o comparaţie între cele două statistici. Poate greşesc eu şi trafic.ro face o evaluare corectă a datelor culese prin scriptul lor.

Acest incident mi-a adus aminte de o problemă a vieţii cotidiene: greu se găseşte ceva corect, adevărat; totul este bazat pe interes. Cunosc multe persoane care dau vina pe România, că numai la noi în ţară se întâmplă astfel de lucruri. Ani de zile am urmărit discuţii la care au participat şi oameni din diasporă. Peste tot este la fel, diferenţa este că în alte ţări mojiciile nu sunt popularizate prin mijloace mass-media. La noi, în .ro, parcă avem o plăcere să ne scoatem în evidenţă defectele, proasta educaţie şi actele anti-sociale.

Sunt unele persoane care se bazează pe o speranţă utopică, indusă de un dogmatism religios sau popular, şi care cred că “va fi bine”. Este o speranţă deşartă, o amăgire, un surogat, o îmbătare cu apă rece.

Mă uit în jur - Internetul cu ale lui tehnologii de blog, chat, liste de discuţii, îmi oferă avantajul că pot să privesc pe o rază de un glob terestru - nu văd nimic care să evolueze spre bine.

Involuţia cea mai mare o cunoaşte latura cea mai importantă a vieţii: SĂNĂTATEA. Apar boli noi, simptomatologii care nu se pot încadra în nici o afecţiune tratabilă. Pe lângă aceste suferinţe ale omului vin şi “făcătorii de bani” cu ale lor conştiinţe lipsă şi îi amăgesc pe bieţii oameni. Un exemplu foarte apropiat mie sunt nişte iresponsabili care au declarat că au descoperit nuş’ ce medicament care vindecă diabetul.

A apărut unu’ prin vara lui 2006! Am avut nişte dispute familiare greu de imaginat. Rudele deja mă imprumutau cu bani să dau excrocului să mă vindece. Sorry! Nu pun botu’ la astfel de vrăjeli! Excrocului respectiv i s-a făcut reclamă şi prin anumite publicaţii tipărite de mare tiraj: vinovaţii de grad II.

A venit toamna, s-au copt strugurii şi s-a uitat de idiotul ăsta. Dar Terra, în plimbarea sa prin jurul Soarelui, iar a ajuns la anotimpul vara. Alt potlogar, alt medicament, alte dispute familiare.

Bun! Io’s vaccinat împotriva excrocilor de acest gen. Nu-mi fac probleme pentru mine. Dar câţi păcăliţi nu am dat banii, au înghiţit cu speranţă pilulele primite şi au rămas cu o dezamăgire profundă.

Pentru astfel de excrocherii ce te uşurează la portofel, îţi umflă sufletul cu speranţă şi, în final, te lasă cu buza umflată; am o replică pe care puţini “păcăliţi ai sorţii” vor să o asculte şi să o înţeleagă: “Atâtea medicamente miraculoase, lumea ar trebui să fie plină de oameni sănătoşi… dar se îmbolnăvesc din ce în ce mai mulţi”.

02.27.08

TAO şi polemica

Posted in Viata at 6:46 pm by rast

Înţelepciunea tao-istă spune:

“Polemica e dovada incapacităţii de a percepe corect”

Răbdarea este de 2 feluri:

  1. să ai răbdare atunci când eşti implicat numai tu: vrei să realizezi ceva, aştepţi un eveniment, etc.
  2. să ai răbdare în interacţiunia cu cineva, de exemplu să îi explici ceva şi să ai răbdare până înţelege… până vrea să înţeleagă

Polemica deja implică o anumită răbdare pe care trebuie să o ai pentru a explica a X-a oară părerea ta despre subiectul polemicii. Dar odată polemica apărută înseamnă că cealaltă persoană are o părere diferită şi va încercă să-şi impună ea părerea.

Şi începe “o luptă”, ca-n povestea cu cei doi ţapi care se întâlnesc la mijlocul unei punţi. Am intrat şi eu adesea în polemici, a fost o perioadă când credeam că părerea mea este bună. Ştiu starea de spirit când crezi în părerea ta şi dorinţa de a explica celuilalt/celorlalţi că greşesc. Mi-a trecut această dorinţă, de a explica celorlalţi părerea mea. O spun odată, de două ori… fără a intra în polemica.

Dorinţa de a promova părerea ta ca fiind cea corectă, mi se pare, acum după ce am trecut prin starea asta, inutilă.

Odată spusă părerea, cel care o recepţionează o va lua în considerare sau nu, funcţie de gradul lui de înţelegere. Se spune că “cine are ochi de văzut va vedea!” Nu este nevoie să intri în polemică, părerile cele mai apropiate de realitate “dau din coate” şi se promovează singure, prin puterea oamenilor de a percepe lucrurile.

Din păcate această putere de a percepe cât mai corect evenimentele şi fenomenele înconjurătoare este din ce în ce mai mică la oamenii super-civilizaţi de azi.

Civilizatia a adus cu ea lenea de a gândi, lumea vrea totul ca o definiţie, pe care să o înveţe pe de rost.

Plictiseală

Posted in Dezvoltare personală at 4:55 am by rast

Colegul meu de birou, cel de 23 de ani, l-a întrebat pe cel de 25, dacă între el şi prietena lui nu a apărut plictiseala. A mai spus că la el şi prietena lui a apărut… dădea vina că se întâlnesc foarte frecvent, aproape zilnic. Vai de mama lor dacă se vor căsători.

Mi-am adus aminte cu acest prilej, de procesul de plictisire dintre oameni, nu musai de sex diferit. Plictiseala poate să apară şi între doi amici, după diferite activităţi comune.

Plictiseala apare datorită sărăciei noastre interioare. Ne blochează concepţiile, obiceiurile şi subiectele simpliste şi restrânse de discuţie pe care le abordăm zi de zi, cu orice prilej. Mă uit la oamenii din jur. Cât de săraci sunt: dacă pronunţi un cuvât obscen. râd de le dau lacrimile, dacă le spui un banc mai cu substrat, se uită la tine ca vaca la sudură.

E cumplit! Lumea fuge după bunuri materiale exterioare, dar de interiorul lor, nimeni nu are grijă. După ce-şi pun termopane, gresie şi uşă metalizată, se uită la ele vreo 3-4 zile cu admiraţie spunând-uşi: “ce meseriaş sunt”. După câteva zile deja se plictisesc de a admira noua achiziţie şi rămân singuri, cu ei înşişi… să-şi admire survoleze golul interior. De nevastă şi copchii erau plictisiţi de multă vreme.

Şi dacă mă aud pe mine, că de ani de zile nu ştiu ce e aia plictiseală sau singurătate, râd ca idioţii după o glumă în care au auzit 6 cuvinte porcoase şi nu mă cred!

Că parcă dacă m-ar crede, mi-ar face un bine… sau dacă nu mă cred o să mă facă să mă simt într-o stare proastă. Mi se rupe mie de părerea lor.

Ştiţi ce e interesant? Aş avea toate motivele, ca fiind în compania unor astfel de creaturi bipede, să mă plictisesc. DIMPOTRIVĂ, discuţiile dintre ei mă amuză mai tare ca o scenetă jucată de Vacanţa Mare.

Un scop al dezvoltării personale: îmbogăţirea interioară, astfel ca ceilalţi să nu se plictisească de noi.

Evoluţionism

Posted in Viata at 2:26 am by rast

Odată, o maimuţă, din evul anecdotic,
Venind la sfat pe-o creangă, de arbore exotic,
A zis: Atenţiune! Sunt foarte ofensată!
Circulă în lume o vorbă, deloc adevărată:
Că omul ar descinde, din buna noastra rasă,
Însă ideea aceasta îmi pare odioasă!
Aţi pomenit vreodată divorţul printre noi?
Copii lăsaţi pe drumuri, sau imnuri de război?
Cine-a văzut în hoarde, la noi, bolnavi mintali?
Drogaţi, lacomi de cărnuri şi homosexuali?
Excroci, bandiţi, golani, sau vreo tutungerie?
În neamul nostru nobil nu vezi aşa prostie!
Nici terorişti, nici droguri, nici luptele de clasă,
Familii dezmembrate, copii fugiţi de-acasă…
Cat am umblat eu jungla, scuzaţi, n-am observat
În obştea noastră, cocotier privat,
Nici garduri şi nici paznici, nici pui murind de foame,
Sau omorâţi în taină de-aşa zisele lor mame.
Nu veţi vedea vreodată, cât soarele şi luna,
O minte de maimuţă, dospind în ea minciuna.
Chiar de-aş fi silită de vreun laborator
N-aş deveni ‘port bâtă’ şi nici ‘informator’.
Şi, iată încă una, din lumea lor de jos:
La noi nu se întâmplă război religios,
Nici fine inchiziţii şi nici legaţi în lanţuri,
Nici chefuri după care să ne culcăm prin şanţuri.
Nici Ordin mondial, nici naţionalism,
Şi nici vreo îndoială, ce duce-n ateism!

E-adevărat că omul s-a coborât cu noi…
Dar, să fim rezonabili: n-a coborât din noi!

scrisă de (se pare): Florin Laiu

 


 

Cine este mai evoluat?

“O minte de maimuţă, dospind în ea minciuna”… se pare că omul este singura vietate (ca să nu spun animal) care minte.

Forţele pozitive ale universului

Posted in Dezvoltare personală, Inteligenţă emoţională at 1:11 am by rast

Din cele mai vechi timpuri oamenii şi-au pus probleme existenţiale (indivizii ce au trecut dincolo de normalul societăţii: haleală, pileală şi tăvăleală) şi au încercat să le de-a răspuns folosind doar raţiunea sau şi o componentă intuitivă – greu de argumentat.

Una dintre întrebările care au măcinat, şi continuă să mai acapareze minţile unor persoane şi în ziua de astăzi, este: “civilizaţia umană, omul, a apărut la voia întâmplării, sau este rodul unei creaţii?”

Nu vreau să discut despre răspunsurile raţionale la această întrebare. Raţional, folosind cele 5 simţuri din dotarea unei fiinţe umane, nu se va putea niciodată ajunge la o unitate de opinii. Dacă se dezvoltă foarte puternic, ceea ce în ziua de azi se numeşte “inteligenţa emoţională”, la un moment dat se simte implicarea, în ceea ce simţi, a unei inteligenţe net superioare.

În fraza de mai sus am numit-o “inteligenţă net superioară“, poate nu este cea mai bună denumire. Se simte, oricum, implicarea a ceva străin de tine, de gândurile tale. Ce este acel ceva… care se simte? O întrebare care poate da naştere la răspunsuri subiective, de la o persoană la alta, conforme cu educaţia, gradul de percepere şi forma de reprezentare a fiecăreia.

Acel ceva ce se simte, unii l-au numit Dumnezeu şi i-au atribuit anumite calităţi. Alţii l-au numit Brahma şi l-au înzestrat cu alte trăsături. Sunt multe denumiri şi înzestrări cu trăsături specifice.

Eu, conform celor simţite, nu mă raliez la nici o percepţie descrisă în cărţile ce le-am citit, nici la interpretările biblice. Motiv pentru care denumesc acest ceva, ce ne susţine din umbră, Forţele Pozitive ale Universului.

De menţionat şi interpretarea toltecilor, care văd un vultur, de unde provin toate energiile din lume.

Este vorba de o dezvoltare personală: una este să pleci de la premisa că eşti rodul întâmplării şi lăsat la voia nimănui, alta este să consideri în viaţa cotidiană prezenţa unei forţe supranaturale care face şi ea căte ceva în lumea asta.

A accepta o forţă în viaţa ta, nu înseamnă să accepţi şi ideea de destin.

JavaScript tree

Posted in Java at 12:37 am by rast

Mă lăudasem eu printr-un post mai vechi din urmă că am reuşit să afişez bazele de date şi tabelele aferente fiecpreia dintre ele, într-o structură de tip tree.

Am reuşit astăzi să mai realizez una dintre sugestiile sfetnicului nopţii, să afişez un tree, pentru a vedea toată lumea ce este ăla un tree. Aveţi un exemplu aici unde, într-o primă fază, sunt afişate bazele de date. Dacă daţi un click de şoarec mouse pe un nume al unei baze de date, aceasta ”se va deschide”, afişând tabelele ce le conţine.

Afişarea este bună în Internet Explorer, în FireFox apare un spaţiu excedentar între bazele de date, dat de numărul de tabele gestionate. Această problemă se datorează folosirii unui JavaScript mai vechi, pe care îl foloseşte aplicaţia JSPMyAdmin din care mă inspir în realizarea programelor.

Deja am găsit pe Internet un script mai recent care afişează tree-ul corect în ambele browser-e. Va trebui să fac modificarea: să integrez noul script în aplicaţia începută.

« Previous entries