02.13.07

Osho - conştientizarea

Posted in Ce au spus... at 9:02 pm by rast

Conştientizarea se face în trei paşi. Mai întâi, fii conştient de corpul tău - când mergi, când tai lemne, sau când cari apa de la fântână. Fii atent la el, conştientizează fiecare mişcare, nu mai face lucrurile mecanic, ca un zombie, ca un somnambul. După ce ai devenit conştient de corpul tău şi de mişcările lui, treci mai departe la minte şi la activitatea ei - gânduri, imaginaţie, proiecţii. Când devii conştient de minte, te aşteaptă o mare surpriză. Cu cât eşti mai conştient de ea, cu atât circulă mai puţine gânduri. Gradul de conştientizare este invers proporţional cu numărul gândurilor, energia fiind aceeaşi.

Când eşti conştient în proporţie de sută la sută, nu mai există energie disponibilă pentru gânduri, şi mintea devine absolut tăcută. Atunci este timpul să mergi şi mai adânc.

Al treilea pas este să devii conştient de sentimente, de stări de spirit, de emoţii. Cu alte cuvinte, treci la inimă şi la activităţile ei. Atunci te aşteaptă o nouă surpriză. Tot ce e bun creşte, şi tot ce e rău începe să dispară. Iubirea creşte, ura dispare. Compasiunea creşte, supărarea dispare. Dărnicia creşte, lăcomia dispare. Când ai conştientizat pe deplin inima, ai ultima şi cea mai mare surpriză: nu trebuie să mai faci nici un pas. Un salt cantitativ se produce de la sine. Din inimă, te pomeneşti, dintr-o dată în însuşi centrul fiinţei tale. Acolo eşti conştient doar de conştiinţă. Nu mai ai de ce altceva să fii conştient. Iar asta este puritatea supremă. Asta este ceea ce numesc eu iluminare.


Această metodă (în trei paşi) este doar una dintre metode, nu este singura. Fiecare are metoda lui proprie de conştientizare.”când tai lemne, sau când cari apa de la fântână”… aş adăuga eu:  

  • când deschizi o uşă - de ce credeţi că majoritatea uşilor sunt trântite? Oamenii nu le deschid cu conştientizare… le lasă pe “pilotul automat”, iar gândurile lor se îndreaptă spre altceva.
  • când mănânci - încearcă să conştientizezi gustul, savoarea. De simţit gustul mâncării, oricine îl simte, dar trebuie conştientizat.
  • când te uiţi la televizor. Majoritatea oamenilor, “trăiesc acţiunea”, âncearcă să nu mai “fii în film”. Încearcă să fii tot timpul conştient că eşti în faţa unui TV, că stai într-un fotoliu şi că te uiţi la un film. Nu trăi acţiunea… te consumă degeaba. Îţi consumi o energie care ar putea fi folosită în alte acţiuni.

“Al treilea pas este să devii conştient de sentimente, de stări de spirit, de emoţii.”— de aici începe inteligenţa emoţională. Primii doi paşi nu sunt obligatorii. Sunt oameni care îşi percep sentimentele şi emoţiile “de la sine”, fără a face alte antrenamente/conştientizări. Dacă se fac şi ceilalţi doi paşi (în primul rând conştientizarea gândurilor), se obţine o claritate a conştiinţei, a mentalului, astfel încât, sentimentele şi emoţiile, sunt mai corect mentalizate/înţelese.

“Tot ce e bun creşte,”… această creştere are şi ea o explicaţie: fiinţa umană începe să se conducă după emoţii şi sentimente (inteligenţa emoţională). Conştientizând emoţiile îţi dai seama de importanţa lor în viaţă, începi să înţelegi mecanismele vieţii…

“Dărnicia creşte, lăcomia dispare”… nu este vorba despre o dărnicie cu oricine. Începi să simţi cu cine să fii darnic şi cu cine nu. Şi începi să fii darnic cu cei care, ca şi tine, încep un proces de conştientizare. Este o lege a naturii… din acest motiv, şi pentru tine, binele creşte, pentru că cei ca şi tine, încep să fie darnici cu tine.

“Nu mai ai de ce altceva să fii conştient”… Osho poate nu mai avea, dar noi, oamenii care trăim în societate, avem… şi încă multe. Nu poţi fi indiferent când, la o trecere de pietoni, şoferii nu mai respectă nici culorile semafoarelor, nici cele mai elementare reguli de circulaţie, punând viaţa altora în pericol, dar şi viaţa lor.

Dimpotrivă chiar, începi să fii conştient de multe inutilităţi pe care societatea le acceptă ca fiind “respect de sine”. Oare nu este mai important să nu scuipi pe stradă decât să ai pantofii fără pic de praf pe ei? Când este respectul mai mare?

Leave a Comment